La începutul săptămânii, Victoria a fost programatӑ pentru o intervenție chirurgicalӑ: polip nazal. O intervenție chirurgicală comună pentru a elimina polipii, atunci când blochează prea mult căilor aeriene și, prin urmare, cauzeazӑ sforăitului , somn rău și rӑceli frecvente. Este prima dată când unul dintre copiii noștri suportӑ o intervenție chirurgicală, noi (părinții ei) am fost foarte speriați și ȋngrijorati dar fata noastră a fost curajoasӑ. Pentru ea totul a fost o aventură și fetița noastrӑ a fost foarte curioasӑ sӑ afle cât mai multe.
Iată un mic rezumat al zilei:
9.30 – De dimineațӑ nu am mâncat și nu am bӑut nimic, am ajuns la spital. Am primit o cӑmașӑ micuțӑ de la spital și m-am îmbrăcat. Nu prea arӑt grozav, dar nu am venit pentru parada modei!
10.30 – Pentru ca timpul sӑ treacӑ mai ușor ne-am uitat la desene animate, așteptând intrarea ȋn operație. Noi acasӑ nu avem televizor pentru cӑ pӑrinții mei au considerat cӑ noi cei mici sӑ vedem numai ce vror ei sӑ ne ne arӑte pe calculator. Așa petrecem mai mult timp ȋmpreunӑ cu ei. Acum la spital sunt foarte ȋncantatӑ: am comutatorul de programe ȋn mânӑ și schimb canalele la desenele animate pe care le doresc. Mama se uitӑ acum la ce vreau eu.
11.00 Off a sosit timpul pentru operație. O las pe mama sӑ povesteascӑ mai departe.
După o mică discuție cu medicul nostru frumos, o asistentă o ia Victoria în brațe și ea ne aruncӑ o ultimӑ privire și nu o mai vedem.Nervoasӑ și speriatӑ mӑ duc sӑ beau o cafea. Dar, nu apuc sӑ termin cafeaua în sala de așteptare, și sunt chematӑînapoi pentru cӑ operația s-a sfârșit. Nu am verificat timpul, dar am fost surprinsӑ mi s-a pӑrut că operația nu a durat mai mult de 10 minute.
11.30 – Acum vine partea mai grea, atunci când Victoria a început să se trezească din anestezie (ea a avut anestezie completă). Pentru că ea era confuzӑși o durea, ea a ȋnceput sӑ plângӑ și, în ciuda eforturilor noastre de a o liniștii era speriatӑ. O asistentӑ i-a dat niște sirop calmant roz, ea s-a calmat și a căzut înapoi în somn. Ea nu-și amintește nimic din toate astea acum, dar acest lucru ȋl știm noi, părinții.
12.00 – În timp ce ea a dormit a venit medicul nostru, care ne-a asigurat că totul a mers bine și că fetița noastră se va simți mai bine, atunci când se va trezi.
13.00 Victoria este pe deplin treazӑ. Când am întrebat-o cum a fost la operație, s-a uitat la noi miratӑ.
„-Chirurgie? Eu am avut o intervenție chirurgicală? „
Ea zâmbește, se simte bine și chiar nu-și amintește cum a fost luatӑ ȋn brațe și dusӑ în zona de intervenție chirurgicală.
Ea este foarte fericitӑ poate să mănânce înghețatӑ (prima masă a zilei pentru ea) – singura dovadă cӑ a ieșit din operație este acul care iese din mâna ei.
Apreciază:
Apreciază Încarc...
10.30 – Pentru ca timpul sӑ treacӑ mai ușor ne-am uitat la desene animate, așteptând intrarea ȋn operație. Noi acasӑ nu avem televizor pentru cӑ pӑrinții mei au considerat cӑ noi cei mici sӑ vedem numai ce vror ei sӑ ne ne arӑte pe calculator. Așa petrecem mai mult timp ȋmpreunӑ cu ei. Acum la spital sunt foarte ȋncantatӑ: am comutatorul de programe ȋn mânӑ și schimb canalele la desenele animate pe care le doresc. Mama se uitӑ acum la ce vreau eu.
11.00 Off a sosit timpul pentru operație. O las pe mama sӑ povesteascӑ mai departe.
