Conflicte între cei mici, negociate de cei mari
Conflicte între cei mici, negociate de cei mari –cum decurge „o numărătoare până la 30” la noi în casă.
Şi cei mici au războaiele lor, conflictele necesită uneori tratative, dacă negocierile eşuează se ajunge la război. Uneori cei mai mari privesc la conflict şi atunci când conflictul îi deranjează se implică şi ei în negocierii sau dacă şi de data asta nici ei nu reuşesc intervin în forţă făcând uz de puterea şi mărimea lor.
Trebuie să tratăm cu seriozitate negocierea conflictelor între copii, dacă procedăm corect ei vor şti în viaţă să negocieze si să câstige acolo unde alţii eşuează.
Am să vă povestesc acum eu Buni, cum decurge „o numărătoare până la 30” făcută de fica mea:
Lukas se joacă singur de obicei dar de data asta Victoria vrea să-l ajute la mânuitul trenurilor, se joacă împreună un timp şi deodată începe scandalul: Victoria are în mână un vagon de tren albastru, mai sunt şi alte vagoane de tren de alte culori, dar pe vagonul acela îl doreşte şi Lukas pentru că aşa vrea el (câte o dată îţi vine să crezi ca pặrinte că de fapt ei caută un motiv de ceartă).
Încep ţipetele, fug unul după altul şi dacă se ajung pot chiar să înceapă să se bată.
Elena asistă şi ea la ceartă şi când vine mama să vadă ce se întâmplă Elena începe să-i povestească pe limba ei că „Kikas” adica Lukas şi cu Victoria sunt „fui’’. Elena are 2 ani, vorbeşte mult pe limba ei şi pare foarte implicată şi revoltată de scena din faţa ei. E un vacarm toţi trei vorbesc deodată, doi însă plâng.
Fiecare dintre cei doi copii spune că vrea vagonul de tren.
Când intrii în cameră, ţipetele se înteţesc , fiecare dintre cei doi vorbesc în timp ce plâng. Care a avut jucăria primul ? Care a început lupta ? Nici un indiciu și copiii noștri nu ne sunt, de obicei, de nici un ajutor pentru a răspunde la aceste întrebări . Deci, haideți să uităm de asta!
Vom aplica metoda descrisă în articolul” Cum poţi învăţa pe copii ce e răbdarea şi cum pot folosi lucrurile comune?-„numără până la 30”
Rezolvare în doi paşi
Primul pas:
Caută să le captezi atenţia lor, trebuie să-i faci pe copii să se calmeze şi să te asculte, negociezi cu ei” începerea numărătorii”, trebuie să-i pui în prima fază să dicute între ei.
Mama încearcă să-i facă să îşi rezolve conflictul singuri. „Discutaţi între voi”
Discuţiile între cei doi încep dar se ajunge din nou la ţipete şi acuzaţii reciproce. Au tendinţa de a apela la mama pentru a primi de la ea jucăria. Copii sunt atenţi la ea, asteaptă o soluţie de la Angela. Angela analizeaza situaţia, o ia pe Victoria deoparte şi o întrebă dacă vrea să-l lase şi pe Lukas să se joace cu vagonul până numară mama până la 30.
La început Victoria nu vrea apoi ea acceptă, între timp Lukas printre suspine aşteapta să vadă dacă Victoria accepă. Mama vorbeşte şi începe tratativele cu Lukas, care la început nu acceptă să se numere apoi acceptă fericit că va primi jucăria el primul şi se va juca primul cu ea.
Pasul doi:
după ce copii te ascultă şi ambi copii sunt de acord să aștepte împreună se „numără până la 30.”
Victoria priveşte, s-a oprit din plâns îi dă jucăria lui Lukas şi e atentă la numărătoare. E fericită şi ea ştie că va primi jucăria şi că Lukas nu i-o va mai lua.
Număratoarea începe, mama numară foarte rar privind la reacţia copilului cu jucăria.
Lukas fericit mânuieşte trenuleţul, îl răsuceşte, face tumbe cu el prin aer, îl freacă de şine, dar nu-l îl admiră nimeni, nimeni nu spune nimic, Victoria se joacă cu un alt trenuleţ.
Victoria asteaptă fară să comenteze, parcă nici nu mai vrea trenuleţul. Nimeni nu-l mai deranjeaza pe Lukas. Dar el se plictiseşte vrea să se joace cu altceva, nu mai vrea nimeni trenul lui şi dacă el poate hotărî când poate să îl dea surorii lui este ca un premiu pentru el. Plin de satisfacţie îi trânteşte trenul în mâna lui Victoria şi fuge cu un zâmbet ştrengăresc pe faţa, numărătoarea a ajuns la zece doar, dar el face ce vrea el nu lasă ca mama să-i spună că s-a terminat numărătoarea.
Victoria ia trenuleţul şi joaca continuă. Elena e şi ea mulţumită vine şi-i spune mamei pe limba ei că ‚’kikas ‚’’a dat trenul lui ‚’Victoia’’.
Dacă Lukas ar fi continuat să ţină jucăria şi numărătoarea s-ar fi apropiat de 20, atunci mama ar fi ridicat tonul, numărătoarea ar fi continuat cu un ton în crescendo şi uneori poate fi lungită având în vedere că cei mici nu ştiu foarte bine să numere.
Mai greu e când este implicată Elena în conflict, e foarte încăpăţânată şi este mică nu te înţelegi foarte bine cu ea, dar pe ea cei mari o păcalesc, îi dau o jucărie în schimbul jucăriei ce este în mâna ei.
I-a învăţat mami, să caute ceva interesant care să o tenteze pe Elena. Nu mai e nevoie să le spună cineva la cei mari „dă-i ceva în schimb”, fac ei singuri acest lucru.
Dacă jucăria ce i se oferă este mai interesantă pentru Elena decât jucăria ce o ţine în mână ea va lăsa obiectul din mână şi va lua obiectul oferit.
Ai vreun truc despre cum să-i înveți pe copii să aibă răbdare și cum să te ocupi de litigiile lui puștiulică ?