„ Halloweenul romanesc, 30 noiembrie, traditii si obiceiuri- poveste pentru copiii mei, spusa despre „Sӑrbӑtoarea Sfântului Andrei
Zilele mele ar fi anoste fară farmec dacă nu ar exista magia, vraja și credinţa că lumea este mai mare decât lumea pe care o văd cu ochii mei, că există și lucruri misterioase pe care nu le pot explica sau înţelege dar ele există.
Multe credinţele, obiceiuri , despre care am să vă spun nu sunt de natură religioasă, dar au la bază sute de ani în care au fost transmise din generaţie în generație. Nu este meritul meu, este meritul lor că au păstrat până în zilele noastre aceste lucruri pentru că să ne bucurăm de ele.
Eu cred că acesată zi de 30 noiemnbirie se aseamană mult cu sărbătoarea Halloween, dar eu cred că este mai frumoasă și mai interesantă petru mine pentru că este plină de ritualuri magice și obiceiuri rămase de la străbunii mei și pentru că eu locuiesc în România.
Eu cred că este important să vorbim despre cei morţi, pentru ca acestia să nu „moară”, să rămână în amintirile noastre. Eu cred că valoarea unui om nu consta în importanta pe care o da EL vietii, ci din ceea ce a făcut în viațӑ pentru că atunci când nu mai e să rămână în memoria celor ce trăiesc și să trăiască în amintirea lor.
Legendele spun că în ajunul Sfântului Andrei (29/30 noiembrie ) „bariera dintre cer și pământ între vi și morti se ridică , dispare” și spiritele negre pot să bântuie locurile pământești în voie.
Conform tradiţiei, în această noapte a strigoilor, porţile dintre cele două lumi se deschid şi numai acum cei plecaţi dintre noi pot veni să ne viziteze. Si dacă mortii sunt suparati pe tine ei pot să se răzbune. Din acest motiv, este considerată o noapte a groazei pentru că acum are loc lupta dintre strigoii morţi şi oamenii care sunt în viaţă. Proverbul popular „despre morţi, numai de bine” se respectă cu sfinţenie, cel puţin la cimitir pentru ca să nu supărăm mortii.
- Bătrânii spun că în noapea de 29-30 noiembrie are loc ieşirea din morminte a duhurilor rele (strigoii, niste fantome rele). Se spune că strigoii sunt porniţi să le facă rău pământenilor şi nu pot fi alungaţi decât cu ajutorul unor plante cu puteri tămăduitoare cum este usturoiul şi busuiocul de exemplu.
- În noaptea Sfântului Andrei, în Oltenia, se spune că de prin cimitire și din văzduhurile întunecate ies strigoii să fure minţile oamenilor dar şi bogăţia gospodarilor. Pentru a-i ţine la distanţă, credincioşii prepară un mujdei de usturoi, ung cu el toate tocurile (marginea fereastrelor si usilor) de la casă şi se pun pe petrecut. Strigoilor nu le place mirosul de usturoi, busuiocul, veselia, hohotele de ras si buna dispozitie ii alunga.
- În noaptea Sfântului Andrei , ca mijloc de protecţie, femeile împrăştie firimituri de pâine prin curte, pentru ca sufletele flâmânde să nu caute prin cămări mâncare. Acestea mai pun şi funii de usturoi la intrare și lasă aprinsă candela de lângă icoane pentru a se feri de vârcolaci. Animalelor și păsărilor li se pun în hrană busuioc și în apă se pune agheasmă.
- În Moldova un obicei foarte întâlnit este „Păzitul Usturoiului”. Pentru „Păzitul Usturoiului” fetele trebuie să aducă de acasă mai multe funii de usturoi. Funiile se pun într-un vas mare, fiind păzite și ocrotite întreaga noapte de o femeie în vârstă. Flăcăii satului nu se fereau in aceasta noapte să îşi arate „curajul și vitejia”, aceştia mergeau în centru satului petrecând până dimineaţa. Spre dimineaţă, bătrâna împarte flăcăilor funiile de usturoi, alungând astfel spiritele rele.Acest usturoi nu era un usturoi obisnuit era „menit” (vrajit si era folosit și pentru alungarea farmecelor şi vindecarea unor boli. Usturoiul acesta va fi folosit de-a lungul intregului an care va urma până În noaptea Sfântului Andrei ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).
- În unele zone din Moldova, acestei sărbători i se mai spune şi „Andrei cap de iarnă” şi se permite producerea unei îmbinări între lucrurile rele, malefice şi cele bune. Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, strigoii umblă să fure ”mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.
- În Oltenia, un alt obicei este „ziua lupului” cunoscut și sub numele de „Gadinetul şchiop”. Bătrâni spun că în această zi lupul capătă puteri miraculoase, el devine mai puternic şi îşi poate întoarce gâtul astfel încât să îşi vadă coada.
- Tot in Oltenia în noaptea Sfântului Andrei bărbatul casei are datoria să ascundă coasa astfel încât nimeni să nu o găsească iar femeia trebuie să îngroape un drob de sare descântat în pragul grajdului, drobul de sare, descîntat și îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sf. Gheorghe, cînd sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru „luarea laptelui”.
- În ajunul zilei de Sfântul Andrei, este bine să aduci în casă crenguţe de prun, măr, cireşi sau vişin şi le pui într-o vază cu apa şi se le lași la înflorit până în Ajunul Crăciunului ca să aducă belşug, armonie şi linişte sufletească în gospodărie.
- Femeile întorc oalele și cănile cu gura în jos pentru ca nu cumva vre-un duh sa se ascunda în cana crezând ca este groapa din care a iesit.
- Seara după ce s-a stins focul trebuie sa curătam cenușa caldă a focului de peste zi din sobă, pentru ca spiritele rele şi lupii să nu-şi găsească liniştea la căldură a focului din casa noastră.
- În noaptea de Sfântul Andrei fetele nemăritate își puneau busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul (cel cu care se vor căsătorii).
- Metoda cu verigheta este cunoscută încă din bătrâni ,într-un pahar cu apă neîncepută se aruncă o vergheta sfințită de preot în mijlocul căreia apare chipul ursitului.
- În Moldova o altă tradiție spune că fetele de măritat, daca vor sa-si vada viitorul sot,trebuie să stea singure la miezul nopții, lângă gura sobei si să facă următoarele lucruri: fata trebuie să aiba o ulcică de lut nouă pe care o v-a întoarcecu gura în jos. Pe dosul ulcelei , trebuiesc lăsate să pâlpâie 3 bucăți de cărbuni, în timp ce tânăra rostește un descântec pentru a trezi o atracție pentru cel iubit.
În concluzie din aceste motive eu cred că ” Halloweenul românesc” este în noaptea 29/30 noiembrie când oamenii trebuie să râdă, să chefuiască, să se gâdească frumos despre morţi, pentru că voia bună si gândurile curate ne feresc de „duhurile rele”.
Dacă vrei să te joci cu desenul de mai sus,
