Prietenul la nevoie se cunoaste -amintiri cu mama Oli

Stau in pat cu cei trei „energetici” si povestim, dicutam foarte seriosi, analizand ce a facut strabunica lor mama Oli. Lor le place sa le vorbesc despre mama Oli pentru ca pentru ei, ea e un personaj vesel si care face tot felul de „boroboate”.

Intr-o zi mama Oli primeste un telefon de la o prietena care era foarte bolnava.
-Oli, vino repede la mine pentru ca ma simt rau, ma doare foarte rau burta. Sunt singura, am sunat pe baiatul meu si nu raspunde. Trebuie sa aduca un doctor, ca sa-mi fac un calmant.

Mama Oli  bineinteles ca a spus ca vine imediat. Dar ea s-a gandit ca ar fi bine sa nu mearga cu mana goala si sa-i duca un compot din fructe.

-Daca este cumva constipata, fructele  sunt  bune, a zis ea.
Degeba i-am spus sa plece cat mai repede, ea dorea sa-i faca o „bucurie” prielenei sale.
Mama Oli a plecat la piata care era situata de vizavi  de blocul unde statea ea. Ea vroia sa cumpere caise din care sa faca un compot foarte bun.

-Ce ziceti a facut bine? ii intreb pe cei trei .
-Nu nu e bine, trebuia sa plece imediat, pentru ca pe pretena ei o durea burta. Spuse Lukas
-Pe mine cand ma doare burta,  nu pot sa mananc nimic si cred ca si prietena lui mama Oli nu vroia nimic sa manance. Complecta Victoria
-Fui, fui mama Oli! trase concluzia Elena

Dupa mult timp cam o ora, apare mama Oli si povesteste de ce s-a intors atat de tarziu de la piata.
-Cand am ajuns la piata m-am  intalnit cu o prietena, Viorica.
Viorica,   a aflat ca mama Oli se grabea să ajunga la pritena care era bolnava,dar …..a spus:
-Te rog ajuta-ma să duc niste geamuri  pana acasa, daca le duc singura le sparg pana acasa.
Mama Oli nu a refuzat-0,  s-a dus la magazin impreuna cu Viorica au luat geamurile şi  apoi mama Oli a jutat-o  sa duca geamurile acasa la ea.

-Voi ce credeti copii, a facut bine?
Corul copiilor se auzi:
-Nu este bine, mama Oli trebuia sa se duca la prietena ei, care era bolnava prima data.
Nu ma asteptasem, din partea copiilor, ca ei poata sa analizeze si sa stabileasca care sunt prioritatile. Victoria are 7 ani si Lukas 6 ani.
Din nou se auzi:-Fui, fui, mama Oli!

Dupa ce a facut și aceasta treba buna, a mers la piaţa , a cumparat fructe, a ajuns acasa la ea unde a facut un compot urgent şi….
Foarte, foarte, urgent a plecat la doamna Petrescu  cam după 3 ore de la apelul telefonic
A ajuns la prietena ei acasa, dar poarta era inchisa.

A sunat dar nimeni nu i- a raspuns. Atunci mama Oli s-a gândit ca poate doamna Petrescu nu poate să deschida.

-A murit? intreba Victoria.
-Nu, nu era moarta,dar mama Oli a crezut ca prietei i s-a facut rau si nu poate sa deschida usa. Prietena ei era foarte, foarte bolnava si putea sa si moara, in cele aproape 4 ore care au trecut de cand a dat telefon.

Mama Oli a luat hotrarea să sarӑ peste poarta, ca orice super erou pentru ca sa o salveze.
Poarta şi gardul era din grilaj metalic inalt şi se putea catara pe porta dar trebuia sa se urce și cu sticlele în care pusese compotul.
Asa ca super mama Oli se sui pe poarta și când incalecase poarta și vroia să coboare pe partea celalta … Poarta din cauza greutatii se deschise şi se misca acum ….scart la dreapta,….scart, la stanga, intr-o parte si in cealalta. Mama Oli calare pe poarta nu s-a speriat si a cautat sa-si pastreze echilibru in”sa” ca un caoboi adevarat.

Va inchipuiti si voi cum arata Mama Oli imbracata intr-o fusta stand sus pe poarta, tiand intr-o mana niste sticle si cu cealalta tinandu-se de grilaj. 

Le aratam celor mici cum se misca poarta, ca un cal naravas.
Copii radeau si Lukas neincrezator intreba:
-Chiar s-a urcat pe poarta?
-Da, pentru ca nu avea alta solutie, daca vroia sa ajunga inauntru.

Mama Oli intra putin în panica si striga:
–Ajutor!
Din curte aparu un caine care in loc sa o ajute pe mama Oli, a inceput sa latre..
_Ham, ham, ham!  si-i lua din picior pantoful. Victorios cainele a plecat cu pantoful lui mama Oli.
Mama  Oli statea calare pe poarta care se legana la stanga si la dreapta si vroia sa coboare.
Dar…in timp ce ea se gandea cum sa coboare de pe poarta, usa de la casa se deschise şi baiatul prietenei a iesit din casa si o intreba?
-Doamna Olivia  ce faceti calare pe poarta, v-ati speriat de caine?

Copiii rad, si comenteaza. Lukas se tavaleste prin pat de atata ras.
-Asta s-a intamplat in adevarat? intreaba Lukas.
-Da asa s-a intamplat.
Dupa ce se potolesc putin le spun mai departe….

Mama Oli face o fata trista si spune: Vroiam sa intru in curte si poarta era incuiata.
Baiatul a venit la poarta si a ajutat-o să coboare. Sarind intr-un picior a ajuns in casa.
Baiatu a plecat sa caute cainele prin curte pentru ca sa recupereze pantoful.
In perioada ce se scurse intre apel telefonic și sosirea lui mama Oli se intamplasera multe:
Venise baiatul prietenei impreuna cu doctorul. Doctorul a consultat-o si i-a dat medicamente. Pe prietena lui mama Oli  nu o mai durea burta.
Prietena i-a multumit lui mama Oli pentru copot si s-au asezat la masa ea , fiul sau si mama Oli si au baut compot. 

Numai cainele era suparat ca a ramas fara pantof.

Concluzia: totul este bine cand se termina cu bine.
Si mai este un proverb: prietenul la nevoie se cunoaste.

Si acum noapte buna, hai sa ne culcam!

Am facut niste desene a doua zi.

Lui Victoria (7 ani) i-au placut desenele si a desenat-o si ea pe mama Oli suita pe gard.

Pacat ca nu se vad detaliile desenului, i-a desenat si par pe picioare.